• Home
  • Compartiment Neurologie

Compartiment Neurologie

Pe lângă consultațiile din ambulatoriul de neurologie, completăm, la nevoie, diagnosticul și tratamentul neurologic și în regim de internare.

În cadrul celor 7 paturi destinate compartimentului de neurologie, oferim pacienților noștri întreg spectrul de diagnostic neurologic prin examinări complete și amănunțite la standarde înalte.

În viitorul apropiat urmează și deschiderea unității de AVC (accidente vasculare cerebrale) prin care pacienții noștri vor beneficia atât de tromboliză cât și de trombectomie.

Apelabil din orice rețea națională, fixă și mobilă.

Consultația neurologică

Consultația neurologică are rolul de a depista boli ale sistemului nervos și ale sistemului muscular. Printre acestea se numără:

  • infarctele cerebrale (și alte afecțiuni vasculare ale sistemului nervos)
  • Parkinson (și alte boli ale sistemului extrapiramidal),
  • Migrena (și alte dureri primare și secundare de cap și de față)
  • meningite (și alte infecții ale sistemului nervos central)
  • epilepsie
  • scleroza multiplă (și alte boli demielinizante ale sistemului nervos)
  • demența (și alte sindroame degenerative)
  • polineuropatia (și alte boli ale sistemului nervos periferic și ale sistemului muscular) tumori ale sistemului nervos

Aceste boli se pot manifesta ca paralizii la nivelul mâinilor și/sau a picioarelor, amețeli, tulburări de vorbire, slăbiciune musculară, modificări ale senzației tactile sau chiar stări de confuzie. Din acest motiv, examinarea neurologică cuprinde o serie întreagă de teste și de întrebări.

Consultul neurologic reprezintă primul pas pentru diagnosticarea bolilor sistemului nervos. Cu ajutorul acesteia este posibilă o bună încadrare și localizare a cauzei simptomelor pacientului. Diagnosticată la timp, boala poate să fie mai bine și mai ușor tratată, posibilele complicații pot fi deseori evitate.

Nu este nevoie de o pregătire prealabilă pentru consultația neurologică.
Este bine să aduceți analize mai vechi, inclusiv CD-uri cu imagini (CT sau RMN) când veniți la consultația neurologică. De asemenea un plan cu medicația actuală ajută mult medicul pentru stabilirea afecțiunilor avute și a conduitei terapeutice.

Consultația neurologică are un parcurs clar stabilit. Aceasta începe cu o discuție (anamneză) în care medicul întreabă despre motivele consultului, simptomele pacientului, bolile concomitente (antecedente medicale), medicația actuală și stilul de viată. Urmează apoi o examinare în urma căreia se constată dacă sunt semne exterioare ale unei boli neurologice. Aceasta se observă din tipul de mers, postura corpului, echilibru, limitarea mișcărilor. Următoarea etapă a examinării neurologice vizează o examinare a tuturor părților corpului, de la cap până la picioare. Dacă pacientul nu este în posibilitatea de a răspunde la anumite întrebări, este recomandat să meargă însoțit la medic.

În mod uzual medicul testează următorii nervi și funcții:

  • Nervii cranieni

Fiecare om are 12 perechi de nervi cranieni care controlează mișcările feței și ale gâtului – de exemplu: mușchii ochilor, ai limbii sau a mandibulei. Pe lângă aceștia, mai avem nervi responsabili pentru miros, văz, auz, gust și echilibru. O modificare a acestor nervi poate ascunde o boală a sistemului nervos.

313 0010

  • Funcțiile motorii și coordonarea

Mobilitatea generală, motrica fină și coordonarea sunt o altă parte a examinării neurologice.

Cât de bine putem mișca mâinile și picioarele? Putem deschide și închide nasturii de la cămașă? De câți pași avem nevoie ca să ne învârtim în jurul propriei axe? Cât de sigur reușim să atingem cu călcâiul genunchiul opus atunci când avem ochii închiși? – toate acestea pot ascunde sindroame și boli neurologice.

O examinare a reflexelor osteotendinoase ține de asemenea de domeniul neurologiei. Aceasta se efectuează – de exemplu, în cazul reflexului rotulian – prin lovirea unui tendon cu ciocănelul de reflexe – astfel se produce întinderea tendonului genunchiului și a musculaturii coapsei, ceea ce duce la contracția mușchiului și ridicarea gambei pe coapsă.

313 0018

  • Sensibilitatea

O modificare a simțului tactil sau dureros este de asemenea verificată în cadrul examinării neurologice. Să nu vă speriați dacă medicul vă roagă să închideți ochii și apoi vă pune să deosebiți rece de cald sau ascuțit de bont.

  • Capacitatea cognitivă, gandirea

De acest domeniu aparțin vorbirea, teste de calcul, întrebări și teste care țin de memorie sau de capacitatea de orientare. Modificări ale capacitații de concentrare dar și oboseala de lungă durată, pasivitatea pot ascunde începutul unei demențe.

  • Sistemul nervos vegetativ

Sistemul nervos vegetativ controlează procese care se desfășoară subconștient, dar care sunt indispensabile vieții: ritmul cardiac, respirația, reglarea temperaturii corporale, digestia. Din acest motiv, pe lângă măsurarea tensiunii arteriale, și întrebările care vizează micțiunea și defecația fac parte din consultul neurologic.

Deoarece sistemul nervos controlează aproape fiecare proces din corp de la respirație și mișcarea mușchilor până la digestie și simț tactil, examinarea neurologică poate necesita uneori ceva mai mult timp. 

În mod normal, examinarea împreună cu anamneza (discuția premergătoare examinării propriu-zise) nu durează mai mult de 30 de minute. Aceasta nu este dureroasă, dar poate fi uneori mai neplăcută (de exemplu atunci când,  pentru testarea coordonării, pacientul este rugat să își atingă vârful nasului cu degetul, în timp ce are  ochii închiși).

Ultrasonografie

Ultrasonografia în neurologie are multiple indicații și aduce informații prețioase despre vascularizația și parenchimul cerebral. Aceasta investigație nu afectează în niciun fel pacientul, nu necesită niciun fel de pregătire în prealabil și durează maxim 30 de minute.

Mai jos găsiți tipurile de ultrasonografie pe care vi le oferim în cadrul ambulatoriului de neurologie din Spitalul Transilvania.

1. Ce este ecografia?

Ecografia se bazează pe efectul Doppler, ce descrie modificarea frecvenței unei unde emisă de o sursă de oscilații care se află în mișcare față de receptor. Astfel se poate măsura viteza cu care se deplasează celulele roșii in sânge, precum și caracteristicile mișcării lor.

doppler effect

În diagnosticul sonografic din neurologie, sunt evaluate în special, stenozele (îngustarea vaselor) și ocluziile (blocarea vaselor de sânge), dar și circuitele vasculare de ocolire.

Ultrasonografia este o metodă standard în clarificarea cauzelor unui AVC (accident vascular cerebral). Pe lângă aceasta, cu ajutorul informațiilor anatomice ale duplexsonografiei se pot descrie depuneri aterosclerotice, modificări ale grosimii pereților sau sângerări în pereții vaselor de sânge (disecții).

2. Când se recomanda efectuarea unei ecografii?

Indicațiile Dopplersonografiei extracerebrale sunt numeroase și cuprind:

  • simptome neurologice focale (AIT, „minor stroke”)
  • AVC acut
  • tulburare de vedere unilaterală (ex. Amaurosis fugax)
  • suflu patologic supraaortic
  • diferență a tensiunii arteriale de peste 20 mmHg la nivelul membrelor superioare
  • arteriopatii periferice și/sau factori multipli factori de risc înaintea operațiilor mari
  • diagnosticul arteritei temporale

Indicațiile Dopplersonografiei transcerebrale:

  • stenoze și ocluzii a vaselor intracerebrale cu o senzitivitate și specificitate de peste 90%
  • reprezentarea vascularizației colaterale intracraniene
  • investigarea capacității cerebrovasculare de rezervă
  • detectarea unui șunt dreapta-stânga (ex: foramen ovale patent) ca și cauză posibilă în emboliile paradoxale
  • monitorizare neinvazivă și diagnosticul vasospasmului după hemoragie subarahnoidiană
  • diagnosticul de moarte cerebrală

3. Cum să vă pregătiți pentru această investigație?

Ecografia vaselor de sânge nu necesită nicio pregătire din partea pacientului, singura recomandare, pentru un acces facil la nivelul gatului, este evitarea purtării bluzelor pe gat în ziua efectuării examinării.

4. Cum se efectuează ?

Ecografia în neurologie se ocupă cu investigarea vaselor de sânge care irigă creierul. În afara capului (extracranial) se află vasele mari din partea anterioară a gâtului (arterele carotide) și vasele mici din partea posterioară a gâtului (arterele vertebrale). Cu ajutorul aparaturii moderne este posibilă și examinarea vaselor de sânge din interiorul cutiei craniene (intracerebral).

Pentru aceste examinări, sonda ecografului este ținută de examinator la nivelul gâtului, a tâmplei și la nivelul orificiului mare din ceafă (Foramen magnum). Astfel, se pot investiga arterele mai sus menționate.

În cazul tuturor acestor artere, se poate analiza viteza de curgere a sângelui în vase precum și caracteristicele curgerii, stenozele și ocluziile, dar și circuitele vasculare de ocolire.

5. Cât durează?

Întreaga examinare durează 20-30 de minute.

Datorită faptului că nu reprezintă niciun risc, nu are reacții adverse, nu este dureroasă și este usor de executat, ecografia este recomandată și pentru urmărirea în dinamica a modificărilor descrise la examinarea inițială.

1. Ce este ecografia?

Ecografia se bazează pe efectul Doppler care descrie modificarea frecvenței unei unde emisă de o sursă de oscilații, care se află în mișcare față de receptor. Astfel se poate măsura viteza cu care se deplasează celulele roșii in sânge, precum și caracteristicile mișcării lor.

ECOGRAFIA DOPPLER DE ARTERA TEMPORALAÎn cazul ecografiei de arteră temporală se diagnostichează o inflamație apărută la nivelul peretelui arterei temporale (arterita temporală) și a altor ramuri ale arterei carotide externe.

Arterita temporală (arterita cranială Horton sau arterita cu celule gigante) reprezintă o cauză frecventă pentru durerile de cap nou apărute (în special la vârstnici), aceasta fiind cea mai frecventă vasculită a vârstnicilor, în Europa. Netratată, arterita temporală duce în aproximativ 20% din cazuri la orbire.

2. Când se recomandă efectuarea unei ecografii de arteră temporală?

Ca simptome generale ale arteritei temporale se numără oboseala, dureri musculare, transpirații nocturne și scădere în greutate. Aceste simptome au un debut lent. Mai mult de 70% din pacienți acuză dureri de cap înțepătoare, de obicei în regiunea frunții sau a urechii, accentuate la mestecare. Cea mai de temut complicație este cea de la nivelul ochiului – neuropatia ischemică anterioară sau ocluzia arterei retiniene. Duplexsonografia color-codată are o senzitivitate de 80% și o specificitate de peste 90% în diagnosticul arteritei temporale. (1)

3. Cum să vă pregătiți pentru aceasta investigație?

Ecografia de arteră temporală nu necesita nicio pregătire din partea pacientului. În cazul în care se dorește și efectuarea ecografiei de artere carotide, se recomandă ca pacientul să poarte o bluză cu acces facil la nivelul gâtului.

4. Cum se efectuează ? 

Artera temporală este una din ramurile arterei carotide externe. Ea se anastomozează cu artera supratrohleara ce provine din artera oftalmică, ramură a arterei carotide interne. În acest fel, artera temporală contribuie la legătura dintre circulația extra- și intracerebrală.

În cazul ecografiei de arteră temporală, sonda ecografului este ținută de medicul examinator în fața urechii și apoi este mișcată de-a lungul tâmplei, spre frunte, urmărind traiectul arterei temporale.

5. Cât durează investigația? 

Avantajele investigației ecografice a arterei temporale sunt faptul ca aceasta nu este dureroasă, nu reprezintă nici un risc pentru pacient și se efectuează rapid, în 20-30 de minute.

Bibliografie
(1) Schmidt D: Die Arteriitis temporalis Horton – Diagnose, Differenzialdiagnose, Therapie. St. Gallen: Elephas 1995.

313 9852

1. Ce este ecografia?

Ecografia se bazează pe efectul Doppler care descrie modificarea frecvenței unei unde emisă de o sursă de oscilații, care se află în mișcare față de receptor. Astfel se poate măsura viteza cu care se deplasează celulele roșii in sânge, precum și caracteristicile mișcării lor.

În cazul ecografiei de arteră centrală a retinei se diagnostichează o ocluzie (blocarea circulației sângelui) apărută la acest nivel.

doppler effect

2. Când se recomandă efectuarea unei ecografii de arteră centrală a retinei?

O ocluzie a arterei centrale a retinei apare de obicei, când aceasta este blocată printr-o embolie sau tromboză. Acest fapt duce la o scădere bruscă și nedureroasă a vederii.

EMBOLIA poate avea următoarele cauze:

  • plăcuțe aterosclerotice
  • endocardită
  • grăsime
  • mixom atrial

TROMBOZA este o cauză mai puțin frecventă, poate însă apărea în următoarele cazuri:

  • vasculite sistemice
  • vasculită cu celule gigante

Ocluzia poate interesa o ramură retinală sau artera centrală a retinei. Neovascularizația retinei sau a irisului apare la aproximativ 20% din pacienți in primele săptămâni sau luni de la ocluzie.

Riscul unui accident vascular cerebral (AVC) după o ocluzie a unei ramuri a arterei retiniene este crescut în primele săptămâni de la instalarea ocluziei. Din acest motiv, diagnosticul rapid si corect este foarte important.

3. Cum ne pregătim pentru această ecografie?

Ecografia de arteră centrală a retinei nu necesită nicio pregătire din partea pacientului. În cazul în care se dorește și efectuarea ecografiei de artere carotide, se recomandă ca pacientul să nu poarte o bluza pe gât în ziua efectuării investigației.

4. Cum se efectuează?

După niște setări făcute în prealabil de către medicul examinator, sonda ecografului este ținută deasupra pleoapei și mișcată ușor.

5. Cât durează?

Întreaga examinare durează 20-30 de minute.

Examinarea nu este dureroasă. Este posibil ca pacientul sa simtă un ușor disconfort datorat aplicării gelului rece pe pleoape.

313 9860

Analiza LCR prin punctie lombara

Pentru a diagnostica sau a exclude afecțiuni ale creierului și ale măduvei spinării, în special inflamațiile acute și cronice ale sistemului nervos, este necesară prelevarea unei cantități mici de lichid cefalorahidian (LCR) pentru analize de laborator (puncție lombară diagnostică). În anumite cazuri prelevarea lichidului cefalorahidian (LCR) ajută și în tratarea/ameliorarea unor afecțiuni (puncție lombară evacuatorie).

În cazul anumitor boli ar putea fi necesară injectarea unui medicament direct în lichidul cefalorahidian (terapie intratecală).

În cazul în care se suspicionează o infecție (de exemplu meningită) sau o afecțiune malignă care interesează lichidul cefalorahidian, nu există o alternativă diagnostică la puncția lombară. Chiar și în cazul unei hemoragii a sistemului nervos, puncția lombară ajută la stabilirea cu exactitate a diagnosticului.

De asemenea în cazul suspiciunii unei afecțiuni inflamatorii a sistemului nervos central, se recomandă examinarea lichidului cefalorahidian prelevat în timpul puncției lombare.

Vă rugăm să specificați în chestionarul primit la internare toate medicamentele pe care le luați în momentul de față, inclusiv pe cele naturiste sau pe cele pe care le luați fără rețetă. Împreună cu medicul care se ocupă de cazul dumneavoastră se va decide dacă trebuie renunțat la un anume medicament sau dacă acesta trebuie înlocuit cu altul. Acest aspect se referă în special la medicamentele anticoagulante cum ar fi Marcumar®, Aspirină, Plavix®, Iscover®, Pradaxa®, Xarelto®, Eliquis®, Lixiana®, etc.) iar în cazul persoanelor care suferă de diabet, medicamentele care conțin metformină.

Vă rugăm să prezentați documentele relevante precum legitimații/certificate (de exemplu pentru medicamente, alergii, diabet, stimulator cardiac) în cazul în care acestea există.

Puncția lombară se efectuează în regim de spitalizare de minim 24 de ore. Intervenția se desfășoară de regulă în poziție șezândă sau întins pe o parte.

La locul puncției, în zona lombară a coloanei vertebrale, medicul introduce un ac lung și subțire între două vertebre, sub locul în care se află terminarea măduvei spinării în canalul spinal.

Prin acul introdus se vor extrage câțiva mililitri de lichid cefalorahidian (LCR) necesari pentru analizele de laborator (în cazul puncției diagnostice).

Introducerea acului de puncție este în general nedureroasă sau ușor dureroasă. Cu ajutorul unui ac atraumatic folosit la puncția spinală, apariția durerilor de cap după intervenție va putea fi diminuată semnificativ. În acest caz, pielea va fi mai întâi străpunsă cu un ac special iar apoi va fi introdus spre canalul spinal un ac subțire. Medicul vă va informa daca în cazul dumneavoastră va fi folosit un ac atraumatic sau nu. O anestezie locală poate fi efectuată daca de exemplu condițiile de puncție sunt dificile.

În cazul în care este necesar se poate ca în cadrul aceleiași intervenții să fie măsurată și presiunea lichidului cefalorahidian și/sau evacuarea unei cantități mai mari de lichid cefalorahidian (puncție evacuatorie).

La finalul procedurii locul puncției va fi ținut apăsat câteva minute și ulterior va fi pansat.

Ilustrația 1: exemplu de poziție în timpul (intervenției) puncției lombare

Ilustratia 1 exemplu de pozitie in timpul interventiei punctiei lombare

Vă rugăm sa respectați repaosul la pat – în cazul în care este prescris de către medic!

În cazul în care după intervenție apar tulburări ale stării de sănătate (cum ar fi dureri puternice de cap, vărsături, febra mare) sau hemoragiile, vă rugăm să informați numaidecât doctorul sau personalul medical.

Dacă ați luat medicamente calmante, în cazul în care veți fi externat imediat după efectuarea procedurii, la externare și după încetarea supravegherii medicale va trebui să fiți preluat de către o persoană însoțitoare adultă.

În cazul în care v-au fost administrate substanțe anestezice sau calmante, în primele 24 ore nu veți avea voie să participați în mod activ la trafic, să lucrați la o mașinărie/aparat aflată/aflat în funcțiune sau să exercitați activități periculoase. De asemenea ar trebui să nu consumați alcool și să nu luați decizii importante.

Puncția lombară facilitează obținerea unor informații concludente privind cauza, tipul și stadiul bolii dumneavoastră. Succesul intervenției nu este garantat, acesta depinzând într-o anumită măsura și de particularitățile anatomice ale coloanei dumneavoastră.

In funcție de indicațiile medicale ale puncției lombare, aceasta se va desfășura pe secția de neurologie sau de neurochirurgie.

313 9902

Electroneurografie

Electromiografie

Electroencefalograma

Potențiale evocate

Medici

Dr. Alina Blesneag

Dr. Blesneag Alina

Șef Lucr. Doctor

Dr. Blesneag Alina

This Widget Just Use For Single Doctor Only! Contact Ne puteți contacta la oricare din numerele de telefon de mai jos. 0754 090 111 0364 884 884 Despre Medic Primar Neurolog Clinica…
    Dr. Maria Bucur

    Dr. Bucur Maria

    Dr. Bucur Maria

    This Widget Just Use For Single Doctor Only! Contact Ne puteți contacta la oricare din numerele de telefon de mai jos. 0754 090 111 0364 884 884 Despre Dr. Maria Bucur, absolventă…
      Dr.Anca Rusu 01

      Dr. Rusu Anca

      Dr. Rusu Anca

      This Widget Just Use For Single Doctor Only! Contact Ne puteți contacta la oricare din numerele de telefon de mai jos. 0754 090 111 0364 884 884 Despre Dr. Anca-Paraschiva Rusu este…
        Dr. Ingrid Sarffy

        Dr. Sarffy Ingrid

        Dr. Sarffy Ingrid

        This Widget Just Use For Single Doctor Only! Contact Ne puteți contacta la oricare din numerele de telefon de mai jos. 0754 090 111 0364 884 884 Despre Dr. Ingrid Sarffy a…

          Analize

          Pachet 1

          Descriere pachet
          40ron
          • Continut 1
          • Continut 2
          • Continut 3

          Pachet 1

          Descriere pachet
          40ron
          • Continut 1
          • Continut 2
          • Continut 3

          Telefon programări: 0751 091 000

          Acum, la Spitalul Transilvania poți accesa și analize de laborator decontate de CAS!

          Program de recoltare:

          Luni-Vineri, între orele 08:00 - 11:00

          Programări telefonice între orele 11:00 -15:00 la nr. 0751 091 000

          E-Mail: [email protected]

          Puteți trimite biletul CAS și prin Whatsapp la numărul 0751 091 000